DRAGAVEI

Alte denumiri populare: bronghi, brozdii, crestatele, hrenut, limba-boului, macrisul-calului, sceava, stevie, stegie.

Ecologie si raspandire: planta comuna in intreaga tara, de la ses pana in regiunea subalpina, prin locuri virane, ruderale, fanete, pasuni.

Organul vegetal utilizat: radacinile, fructele, partea aeriana a plantei.

Perioada de recoltare: VII-VIII.

Boli in care este utilizata. Uz intern: scorbut, constipatie, sangerari, anemie, cloroza.

CICOARE 

Alte denumiri populare: cicoara, cicoare-de-camp, cicoare-de-vara, cicoare-salbatica, cicorie-amara, cocita, dorulet, dudau, floarea-secerei, incingatoare, mestica, scai-voinicesc, scaluset-de-casa, sporis.

Ecologie si raspandire: intalnita de la campie pana la munte, prin pajisti (mai ales islazuri), pe marginea drumurilor si a cailor ferate; are cerinte mari fata de umiditate si luminozitate, prefera solurile cu textura mijlocie sau usoara, fertile, bogate in humus, profunde, cu reactie neutra.

Organul vegetal utilizat: partile aeriene ale plantei (Herba Cichorii), radacinile (Radix Cichorii).

Perioada de recoltare: partea aeriana (VII-VIII), radacinile (IX-X).

Boli in care este utilizata. Uz intern: angiocolita, colecistita, constipatie, astm, bronsita, dischinezie biliara, furunculoza, helmintiaza, hepatita cronica, insuficienta cardiaca, tuse, edem, acnee, guta, seboree, febra, reumatism, dureri de stomac, dureri de cap, diureza. Uz extern: vindecarea ranilor si a taieturilor.

CIMBRU

Alte denumiri populare: cimbrisor, cimbrisor-gre-cesc, cimbru-adevarat, cimbru-bun, cimbru-de-gra-dina, cimbru-mirositor, iarba-cucului, iarba-de-lamaioara, lamaioara, lamaita. 

Ecologie si raspandire: planta cultivata pe soluri aride, nisipoase, fara apa stagnanta, din zona de campie pana in cea montana.

Organul vegetal utilizat: partile aeriene ale plantei (Herba Thymi vulgaris).

Perioada de recoltare: inainte de inflorire (IV).

Boli in care este utilizata. Uz intern: enterocolite, helmintiaze, stimularea functiei hepatice, tuse convulsiva. Uz extern: rani, ulceratii, stimularea circulatiei periferice.

BRUSTURE 

Alte denumiri populare: blustur, bruscalau, brustan, catfalan, calcoceni, capitalei, captalan, capul-calugarului, ciulin, carcel, clococean, ghimpoasa, iarba-boierului, lapuc, lipan, nadai, scai-marunt, scaiul-oii, sgae.

Ecologie si raspandire: langa case si garduri, langa drumuri si gramezi de gunoaie, pe daramaturi etc, in intreaga tara.

Organul vegetal utilizat: radacina (Radix Bardane) si frunzele (Folium Bardane).

Perioada de recoltare: radacinile se recolteaza primavara (lll-IV) pentru plantele de 2 ani si toamna (X-XI) pentru plantele de un an. Frunzele se recolteaza fara petiol (V-VI) inainte de inflorire.

Boli in care este utilizata. Uz intern: acnee, calcu-loza biliara, diabet, diaforeza, eczema, enterocolita, luxatii.

ANGHINARE 

Alte denumiri populare: anghina, angina.

TRAISTA-CIOBANULUI 

Alte denumiri populare: arior, buruiana-de-friguri, coada-pisicii, pasatel, pastele-calului, plosca-ciobanului, punga-babei, punga-popii, pungulita, rapan, straita-ciobanului, tasculita. 

Ecologie si raspandire: intalnita pe soluri aride sau foarte umede, cu texturi diferite, prin pasuni, livezi, culturi, marginea drumurilor, pe langa ziduri, foarte comuna de la campie pana la etajul subalpin.

Organul vegetal utilizat: partea aeriana a plantei (Herba Bursae pastoris).

Perioada de recoltare: IV-VI.

Boli in care este utilizata. Uz intern: angina pectorala, insuficienta cardiaca, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, dismenoree (menstre neregulate), metroragii (hemoragii uterine), diaree, hemoragii interne, litiaza renala, menstruatii abundente, dureri de stomac, hemofilie.

URZICA 
Alte denumiri populare: oisea, urzica-creata, urzica-craiasca, urzica-mascata, urzica-de-padure, urzici-romanesti. 

Ecologie si raspandire: planta tipic antropofila, adica legata ecologic de asezarile omenesti sau de locuri in care a intervenit activitatea umana (pe langa case, garduri, magazii, in locurile gunoiate, in special pe langa stane); mai creste pe malul apelor si in taieturi de paduri, in toata tara.

Organul vegetal utilizat: frunzele (Folium Urticae), radacinile (Radix Urticae).

Perioada de recoltare: VII-IX.

Boli in care este utilizata. Uz intern: hemoroizi, hemoragii, diaree, dismenoree, metroragii, bronsita, litiaza renala, uremie, diabet zaharat, guta, hidropizie, ascita, enterita, astm bronsic, eruptii tegumentare. Uz extern: ulcer varicos, reumatism, stomatite, eczeme, rani, sciatica, nevrite, bataturi.

SOC

Alte denumiri populare: haler, hoz, iboz, scorpat, soace, sog, usuciu.

Ecologie si raspandire: exigent fata de caldura, prefera solurile fertile, bogate in humus, afanate si reavene; se dezvolta in semiumbra, in subarboretele padurilor de deal si campie, indeosebi in luminisuri sau margini de paduri, pe langa garduri; este raspandit in intreaga tara.

Organul vegetal utilizat: florile (Flores Sambuci), fructele (Fructus Sambuci).

Perioada de recoltare: florile (V—VII), fructele (IX-X).

Boli in care este utilizata. Uz intern: sciatica, nevralgie intercostala, periartrita scapulo-humerala, gripa, rinita gripala, guturai, adenoviroze, cistite, constipatie, cura de slabire, hidropsizie, afectiuni ale cailor biliare, sudorific, laxativ, diuretic. Uz extern: arsuri, erizipel, abcese, furuncule, foliculite, contuzii, sciatica, reumatism abarticular, nevralgie intercostala, guturai

ROZMARIN 

Alte denumiri populare: dendrului, mirtin, rojma-lin, rusmarin.

Ecologie si raspandire: planta care creste spontan in zona mediteraneana; la noi se cultiva ca planta medicinala, condimentara si ornamentala.

Organul vegetal utilizat: frunzele (Folium Rosmarinii).

Perioada de recoltare: IV-V.

Boli in care este utilizata. Uz intern: boli de stomac, reumatism cardiovascular, reumatism degenerativ, rinite cronice catarale, anemie, tuse, dispepsii, surmenaj psihic, tonifiere generala a organismului, boli de inima, hipertensiune arteriala. Uz extern: reumatism, rinite cronice, hemiplegii, paraplegii spastice.

STANJENEL 

Alte denumiri populare: cacita, ceapa, coada-co-cosului, cocoara-mnerie, cocos, cosita-fetelor, crin, crin-albastru, floare-vanata, frunza-lata, galtane-vinete, iarba-lata, lilie, lilie-salbatica, lilion, papariga, papurica, pescuti, sabie, sanfii, speteaza.

Ecologie si raspandire: intalnit in regiunea mediteraneana, in Romania cultivat in parcuri si gradini; prefera solurile nisipoase, pietroase, argiloase, dar bine drenate; se cultiva mai mult in zona sudica.

Organul vegetal utilizat: rizomul (Rhizoma Iridis).


Boli in care este utilizata. Uz intern: ascita (efect diuretic), tuse, astm, bronsita. Uz extern: rani, reumatism, tonic capilar.

TEIUL este un arbore cu frunze intregi, condiforme de la care se folosesc florile (galbene si puternic aromate).

Actiune farmacologica: neurosedativ, antispastic si hipnotic, fluidificarea secretiilor bronhice si calmarea tusei, fluidificarea sangelui.

Recomandari: stari de nervozitate, de agitatie provocate de surmenajul intelectual, insomnii, bronsite, stari gripale, raceli, febra musculara, dureri renale, afectiuni bucale si cearcane.

Mod de administrare:

- infuzie (ceai de tei) 1-2 lingurite la cana, 2-3 cani pe zi dintre care una cu 30 de min. inainte de culcare (Atentie! la barbati, consumul in excces poate cauza sau agrava impotenta)
- comprese caldute cu infuzie, tinute 10-15 min. pe ochi
- intra in forumula ceaiurilor: calmant, sedativ, pectoral si sudofiric.

MUSETELUL sau romanita (Matricaria chamomilla) - este o specie ierboasa cu miros aromat, comuna in zona de campie, mai ales pe solurile argiloase. Musetelul creste atat pe pajisti cat si pe terenurile cultivate si este una dintre cele mai folosite plante medicinale.

Actiune farmacologica: antiseptic, antispastic, carminativ, stomachic, sudorific si antiinflamator.

Recomandari: gastrite, enterite, colici, diaree, dizenterie amoebiana, balonari, astmul bronsic la copii, stari gripale, abscese dentare si stomatite.

Mod de administrare:

- infuzie (ceai de musetel) 1-2 lingurite pe cana, 2-3 cani pe zi
- infuzie concentrata- 3 lingurite la cana pentru baile pe ochi
- ulei (pentru arsuri) din 10g macerate 2-3 ore in 15ml de alcool, apoi fierte 2-3 ore in 100ml de alcool

 SUNATOAREA este o planta ierboasa perena, intalta pana la 1 m, cu frunze opuse, ovale cu punctuatii negre si altele transparente. De la Sunatoare se folosesc partile aeriene terminale inflorite.

Actiune farmacologica: cicatrizant, antiseptic, antidiareic.

Recomandari:
- uz intern >> diskinezii biliare, colecistite, alte afectiuni hepatice, gastrite hiperacide, colita, diaree, enterite
- uz extern >> arsuri, rani deschise, purulente, ulceratii invechite

Mod de administrare:
- uz intern >> infuzie (1 lingurita la cana), 2-3 cani pe zi, ulei medicinal (20g planta macerata 12 ore in 20ml alcool intr-un vas inchis, se adauga 200g ulei si se fierbe 3 ore, agitandu-se din timp in timp) se iau 2 lingurite pe zi intre mese
- uz extern >> cataplasme sau bai locale cu infuzie concentrata (1 lingura la 100ml de apa); aplicatii cu ulei.

ROSTOPASCA este o planta ierbacee perena, bogat ramificata de la baza, cu flori galbene si fructe capsule alungite.

Actiune farmacologica: stimulent al functiei hepatice, calmant al colicilor hepato-biliare, coleretic-colagog, sedativ al centrilor nervosi superiori, antitumoral, dezinfectant si cicatrizant.

Recomandari:
- uz intern >> hepatite cronice, colici hepato-biliare, colecistite, diskinezie biliara, tuse spastica
- uz extern >> negi, rani, tuberculoza pielii

Mod de administrare:
- uz intern >> infuzie (ceai de rostopasca) jumatate de lingurita la o cana, care se bea in cursul zilei.
- uz extern >> aplicatii de latex pe negi (rostopasca lasa la locul de rupere un latex galben-portocaliu), cataplasme cu infuzie; unguent pentru tuberculoza pielii (30g pulbere de planta, 15g lanolina, 15g vaselina, 10 picaturi acid fenic), pansamentul schimbandu-se la 2-3 zile.
- rostopasca mai intra si in forumula ceaiului hepatic.

Levantica

Denumire populara: Aspic, Levand, Livant

Descriere: Subarbust inalt de 30-100 cm, cu ramificatii bogate. Tulpina lemnoasa, patrunghiulara da nastere la ramuri ierboase, anuale. Frunzele oblonglanceolate sau ingust-lanceolate, sesile, la inceput sunt de culoare aurie, mai tarziu devenind verzi. Infloreste in iunie-august. Florile de culoare albastra-violacee sunt dispuse intr-un spic lung, subtire si intrerupt.

Raspandire: La noi se afla numai cultivata.

Produs vegetal: Varfurile plantei si florile

Recoltare: Varfurile florale se culeg in iunie-august, in momentul infloririi, incepand cu anul al doilea. Tot in acest timp se culeg si florile separat, cu varfuri si ramuri.

Principii active: Alcooli, linalol, borneol, geraniol, cineol, derivati cumarinici.

Actiune farmaceutica: Diuretic, antispasmodic, sudorific, tonic, dezinfectant, febrifug, usor hipnotic.

Indicatii: Oligurie, uremie, astenie, anxietate, hiperexcitabilitate nervoasa, guturai, laringita, bronsita, tuse convulsiva, astm, gripa, stari febrile, insomnie, migrena, leucoree, plagi, prurit tegumentar.

Mod de utilizare: Infuzie: 5g planta se infuzeaza 3 minute intr-un litru de apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi cu efect calmant. Infuzia mai concentrata, din 20-30 g la 1 l de apa clocotita, infuzata 3 minute, are efect excitant, sudorific, diuretic, tonic, dezinfectant. Tinctura: 100 g flori se macereaza in 1/2 l alcool, timp de 15 zile. Apoi se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise. Se utilizeaza sub forma de frectii ale capului, intarind firul de par. Sub forma de comprese, aplicate 10 minute pe regiunea dureroasa, amelioreaza durerile in reumatism si contuzii. Sub forma de gargarisme, cateava picaturi la un pahar de apa calduta, se recomanda in ulceratii ale mucoasei bucale si ale limbii. A nu se administra in doze mari, provocand o stare de excitabilitate crescuta, urmata de deprimare nervoasa si cardiaca, somnolenta, hipotermie.

Papadia

Denumire populara: Papalunga, Parasita-gainilor

Descriere: Este o planta mica, ierboasa, vivace. Radacina este pivotanta, putin ramificata, ajungand uneori pana la 20 cm lungime si 1-2 cm grosime. Radacina este alba la interior si brun-deschis la exterior. Frunzele sunt laceolate, dintate, dispuse in rozeta. Din mijlocul rozetei de frunze se ridica o tulpina tubulara, care in varf poarta un capitul floral mare de 2-2,5 cm, de culoare galben-auriu. Florile sunt ligulate. Fructele sunt achene, cu rostrul (ciocul) de 3 ori mai lung decat ele, poarta un papus alb, lung, care se dezvolta in perioada fructuficatiei, dand capitulului o forma globuloasa. Intreaga planta contine un suc laptos (latex). Infloreste din luna aprilie pana in septembrie.

Raspandire: Creste pretutindeni, din regiunea de ses pana-n cea muntoasa, prin fanete, pasuni, livezi si pe langa drumuri.

Produs vegetal: Frunzele, care se recolteaza primavara (mai-august). Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se recolteaza in timpul infloririi), radacinile se recolteaza primavara devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie), intreaga planta impreuna cu radacinile, fara flori si fara fructificatii, se recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali, in lunile aprilie-septembrie. In aceasta perioada, adica primavara inainte de inflorire, planta are cea mai mare cantitate de latex. Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime. Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare, intinse in straturi subtiri. Se pot pastra si proaspete, in pivnite, in nisip. Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte, de aceea ele se vor conserva la loc uscat. Cercetarile de laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati ridicate de principiu amar (taraxacina), atingand maximum in luna noiembrie. In luna august, radacinile au cca 40% inulina, un alt principiu activ de baza. Primavara, aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. In schimb, radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor subtiri. Pe cat este posibil, radacinile nu se vor scurta, deoarece, prin taiere, latexul se scurge, diminuand valoarea terapeutica a produsului.

Recoltare:

Principii active: Principiu amar- taraxacina-, pectine, vitamina B, C, steroli. Radacinile: Alcooli triterpenici, fitosteroli, vitamine B1, C si D, inulina, tanin, rezine, colina, taraxacina, acid nicotic.

Actiune farmaceutica: Colagog, coleretic, alcanilizant, laxativ, diuretic, venotonic, astringent.

Indicatii: Gastrite hiperacide, dischinezii biliare cu tulburari intestinale, obezitate, guta, reumatism, ateroscleroza, varice, ulcer varicos. Primavara este indicata cura de tije prospete de papadie. Se face o